Treceți la conținutul principal

Amintiri din adolescență

Știți acele momente în care parcă toate astrele s-au aliniat împotriva voastră? Când totul pare desprins dintr-un film de groază în care tocmai ție ți-a fost dat să joci rolul principal? Acele momente în care ți-ai dori să nu exiști? Sau să dispari până trece furtuna? Ei bine, am și eu unul dintre acele momente, prea matinal, prea ghinionist, prea de tot! Și l-am așteptat întreaga-mi viață care însuma, nici mai mult nici mai puțin de, paisprezece ani. 

Eram un adolescent aflat în plin apogeu al transformărilor, al descoperirii de sine, al maturizării. Un adolescent aflat în plin proces de tranziție de la copilul de ieri la adultul de mâine, ce se desfășura în ritmul propriu și sub influența cerințelor unei societăți ce se dorea a fi aproape de perfecțiune, creând standarde și cerințe, uneori imposibil de atins. Eram un adolescent cu tulburări de personalitate, cu caracter coleric și ușor influențabil. Dar mă consideram normal! Și de ce nu aș fi fost?! Până la urmă, fiecare dintre noi avem o altă definiție a normalității și o altă percepție a realității. Și chiar și asta e normalitate!

Dar care-i momentul în care adolescentul își ia elanul spre culmi, își soarbe doza de supremație și crede că își primește identitatea de "om mare"? Vă spun eu: cel în care i se eliberează buletinul. Vă mai amintiți acea zi, acele emoții, acel gol în stomac? Eu da!

Era jumătatea lunii ianuarie și, deși părea că iarna a uitat să-și intre-n drepturi, în dimineața cu pricina, s-au găsit "de sus să cadă" toți fulgii de nea, uitați până atunci în ceruri. Și era un ger, de nedescris! Eram programată pentru depunerea documentelor premergătoare eliberării actului de identitate, iar tatăl meu își luase liber de la locul de muncă, așa că, era musai să răzbim nămeții și vremea rea. Și de-ar fi fost astea cel mai greu de răzbit?! Dar nu! Un coș s-a găsit să-mi apară, peste noapte, fix pe chipu-mi ce urma a fi fotografiat. Și nu oriunde: pe nas! Și nu oricum, ci de dimensiuni apocaliptice! Și da, am simțit că venise Sfârșitul Lumii! Atunci! Căci catastrofa urma să devină memorabilă și de neclintit pentru următorul deceniu. Curată nebunie, mon cher! Și cine nu înțelege dramatismul din spatele unui coș apărut la momentul și în locul nepotrivit, înseamnă că nu a fost adolescent. 




Șiroaie de lacrimi, tone de machiaj și suferință la kilogram, și toate pentru un coș ce n-a mai putut aștepta câteva ore până la ivire. Ce-a urmat? Un buletin "acneic", un suflet supărat pe viață și o dramă ce mai târziu n-am mai găsit-o atât de înspăimântătoare. Am avut o piele sănătoasă și o piele frumoasă, până în acea dimineață. Iar acela a fost momentul avalanșei problemelor cu acneea. A trebuit să învăț să o accept, să trăiesc cu ea și să-i caut soluția în produse create de specialiști, a căror eficacitate demonstrată să-mi redea încrederea pierdută cu fiecare coș nou apărut. Am descoperit, între timp, gama Gerovital Stop Acnee, și mi-am perfecționat un ritual de îngrijire a tenului cu care am învățat să trăiesc. Și astfel am juns să fiu prietenă cu acneea, fără a-mi plânge de milă, și a vedea frumusețea din spatele unui ten departe de a fi perfect. Ce-i drept mă ajută și kitul care conține trei produse pentru curățarea și tratarea tenului acneic ce mi-a devenit aliat de nădejde în înverșunarea mea cu nemiloasele coșuri. 

Deznodământul: sunt o femeie fericită și împăcată cu sine, o femeie care se consideră frumoasă, cu sau fără acnee.


Sursa foto: super-blog.eu
Articol scris pentru SuperBlog 2017.

Postări populare de pe acest blog

La mulți ani, mamă!

M-a iubit din prima clipă în care a aflat de existența mea, iar eu am iubit-o din prima clipă în care am simțit că e acolo ... M-a mângâiat, mi-a vorbit și a avut grijă ca eu să fiu bine, încă dinainte de a mă cunoaște! A plans lângă obrazul meu și m-a îmbrățișat cu atâta dragoste ... o dragoste incomparabilă, nemărginită, în momentul în care ne-am cunoscut ... și a fost dragoste la prima vedere ... Iar din acel moment, legatura noastră specială, indestructibilă, va dura pe veci...
Iar azi, și mâine, și în fiecare zi a vieții mele, îi mulțumesc femeii speciale, femeii unice, care a vegheat asupra mea dintotdeauna și care și-a făcut un scop din a mă iubi, a mă proteja și a mă face om. Îi mulțumesc mamei și o iubesc cu tot sufletul meu de copil, infinit de tare!

La mulți ani, mamă!

Sursa foto: www.google.ro

Azi este despre mine

Am ajuns și aici: 30! Nu, nu mă gândeam că nu o să ajung (hahaha), dar au trecut parcă prea repede sau poate doar mi s-a părut! Regrete? Niciunul! Eșecuri? Destule! Dezamăgiri? Suficiente! Momente de glorie? Nenumărate! Și toate astea sunt parte din mine, din ceea ce sunt astăzi. Am crescut, am învățat, am cunoscut oameni, am luptat și m-am ridicat de fiecare dată. Iar azi, sunt un om fericit și împăcat cu sine. Am sănătate, am o familie frumoasă, pe care mă rog să mi-o țină Domnul sănătoasă, am visuri, planuri, ambiții, dorințe și multă, multă putere de muncă. Ce-mi doresc? Armonie, zâmbete și cât mai multe momente de fericire! Iar ca eu să fiu împlinită, oamenii dragi mie trebuie să fie fericiți!


La mulți ani frumoși, mie!

Super rapiditate la aprobare, incasare, achitare!

Secolul vitezei, cel in care am avut norocul sa ne nastem, cum ar spune unii, sau nenorocul, cum ar spune altii, ne-a rapit din inocenta, din calmitatea si rabdarea cu care veteranii nostri isi traiau viata, isi gustau experientele, isi simteau emotiile. Ne-a facut sa fim iuti, aprigi, nerabdatori si sa ne dorim ca totul sa se petreaca azi, acum, aici si cat se poate de rapid. Nimic nu poate astepta pana maine, nimic nu poate fi amanat, intarziat, uitat. Si daca totusi se intampla, nu am facut altceva decat sa tulburam linistea karmica a intregului Univers!

Avem dorinte marete, idealuri, planuri, aspiratii, iar speranta a incetat de mult sa mai moara, devenind nemuritoare. Acesta ar fi unul dintre avantajele de a ne fi nascut in secolul vitezei si de a beneficia de nenumarate posibilitati pentru a ne indeplini visurile, pentru a ne rezolva problemele si pentru a gasi o solutie la ceea ce odata ne tulbura somnul. Iar daca banii sunt problema de moment, atunci creditul rapid ne sare in …